Dragă cititor… Pe tine ce te-a determinat să lucrezi la tine? Ce te-a împins să citești acest articol oarecum incomod și care nicidecum nu îți arată 10 poze amuzante cu pisici?
Fiecare din noi avem acel moment de conștientizare.
Când te întrebi care e rostul vieții tale? Și de ce ai venit pe acest Pământ?
Când vrei să îți găsești sensul vieții.
Pentru Mihaela Tatu, momentul în care a decis să lucreze la ea a fost marcat de întrebarea:
„Ce mă împiedică pe mine să fac niște alegeri potrivite în așa fel încât să pornesc în existența mea știindu-mi lecția pe care o am de învățat și cu dorința de a lăsa o moștenire?„
Aceasta e unul din subiectele pe care le-am abordat în interviul cu Mihaela Tatu din platforma Self Transformer Academy și este de asemenea tema acestui articol.
Îți vom reda o parte din gândurile împărtășite de Mihaela Tatu de care membrii noștri Premium s-au bucurat deja. Îti vom dezvălui de asemenea cele câteva întrebări pe care Mihaela ne îndeamnă să ne li punem nouă înșine într-un moment de introspecție.
Nu (mai) suntem atenți la noi
În cultura asiatică este perfect normal să fii conectat la ce întâmplă în interior: meditația, introspecția, conștientizarea emoțiilor – toate contribuie la un sine echilibrat și conectat la propria ființă.
Cultura noastră, pe de altă parte, e departe de acest ideal.
Pierdem legătura corp-minte
Ignorăm semnalele corpului și ne trezim cu o sumedenie de boli. Iar psihoneuroimunoendocrinologia – știința care studiază legătura dintre emoții și boală – a demonstrat deja că sentimentele negative netratate duc la numeroase boli.
Peste 90% din afecțiunile gastrice au ca una din cauze stresul. Nu degeaba îl simți direct în stomac.

În plus, s-a descoperit că emoțiile și răspunsul individual la stres pot fi cauza unor boli pentru care medicina nu descoperise încă o cauză fiziologică. Boli precum:
- sclerodermia
- marea majoritate a tulburărilor reumatice
- tulburările inflamatorii intestinale
- diabetul
- scleroza multiplă
- și multe alte afecțiuni
Acum începem să redescoperim ceva ce știam de mulți ani: omul e un întreg și nu poți să-i separi creierul și emoțiile de organe atunci când îl tratezi. Iar asta e ceva ce știam de mult mai mult timp, nu-i așa?
În „Dialoguri” de Platon, Socrates l-a citat pe unul din doctorii traci care îi critica pe colegii lui greci:
“Acesta este motivul pentru care medicii din Hellas nu cunosc vindecarea atâtor boli; ignoră întregul. Căci aceasta este marea eroare a zilelor noastre în tratamentul corpului uman, că medicii separă mintea de corp.”
Nu poți împărți mintea de corp, a spus Socrate – cu aproape două milenii și jumătate înainte de apariția psihoneuroimunoendocrinologiei!
Nu mai știm să stăm cu noi înșine
Petrecem, în medie, 5-6 ore pe telefonul mobil, conform datelor Statista pe 2021.

Nu mai știm să stăm singuri cu noi înșine. Să ne auzim gândurile. Să ne concentrăm pe ce simțim. Să ne întrebăm dacă suntem bine.
Fiecare secundă de așteptare la o coadă, moment de plictiseală acasă, până și minutele petrecute la toaletă – STĂM PE TELEFON.
Nu putem suporta să stăm o secundă singuri.
Mihaela Tatu ne îndeamnă să facem tocmai opusul…
Invitație la introspecție
Când ai stat ultima dată cu tine? Când te-ai întrebat ce simți cu adevărat?
Când ai făcut bilanțul zilei și ți-ai spus: “Asta e bună, o păstrez. Pe cealaltă puteam să o fac mai bine, voi schimba lucrurile data viitoare?”
Mihaela Tatu te invită, ne invită, să ne oprim puțin din graba asta a existenței. Să îți acorzi o oră, o jumătate de zi, o zi…
Și să îți pui câteva întrebări.

Găsește-ți sensul vieții cu aceste întrebări
„Ce anume din atitudinea mea generează în ceilalți un anumit fel de comportament? Ce anume din atitudinea lor generează în mine o stare?”
„Dacă reacționez într-un anume fel, care este câștigul ființei mele? Câștigul minții mele? Câștigul experienței, sufletului meu?”
„Dacă mă supăr ca văcarul pe sat pe o situație, câștig ceva? Sau îmi fac mie rău?”
Și cea de-a patra întrebare, foarte importantă, este:
“În viața cui sunt eu?”
„Sunt în viața mea? Sau mă risipesc în viețile celorlalți, gândind că de fapt așa arată viața mea?”
Găsește-te pe tine cu aceste gânduri
În 1902, sociologistul Charles Horton Cooley scria:
“Nu sunt cine cred că sunt, nu sunt nici ce crezi tu că sunt. Sunt ce cred că tu crezi că sunt.”
Citatul original:
“I am not what I think I am, and I am not what you think I am. I am what I think you think I am.”
Oprește-te pentru o secundă și gândește-te la asta.
Dacă persoana care te-a crescut și pe care o admiri nespus vede bunăstarea ca fiind succesul profesional, vei căuta întotdeauna acel succes.
Cum poți afla cine ești și ce te face fericit când alergi după o percepție subiectivă asupra viselor altcuiva?
Percepție, credințe și valori pe care le-am preluat fără să realizăm din educație, familie, media sau societate.
Singurul mod prin care poți trăi o viață fericită și plină de sens este să oprești tot acest zgomot și să vezi ce zace în interiorul tău.

Să nu-ți fie frică să stai doar cu tine.
Să vezi care parte din ce faci – din cum îți cheltuiești timpul și banii – te reprezintă cu adevărat, și care parte o faci din inerția obișnuinței sau a lucrului deja servit pe tavă?
Încheiem acest articol cu întrebări la care te invităm să îți răspunzi singur.
Cine ești?
Cum îți petreceai timpul cu părinții în copilărie?
Ce ți-au spus că e cel mai important în viață?
Ce conta cel mai mult pentru ei în acel moment?
Cine își doreau să devii?
Ce își doreau să realizezi?
Cum se comportau?
Ai luat toate aceste credințe și idealuri asupra ta?